Dezvoltarea limbajului presupune atât delimitarea funcţiilor anatomice reprezentate în lobul frontal pentru execuţie, cât şi a celor trei lobi (parietal, temporal şi occipital) pentru funcţiile de fluenţă verbală, semantică şi exprimare grafică sau kinestezică. Aceasta a fost posibil prin apariţia unei reţele neuronale care leagă între ele toate aceste zone şi a cărei afectare poate determina diferite tipuri de afazie.

   Deosebit de utilă pentru practicieni, monografia „Afazia“, având-o ca autoare pe dna dr. Adriana Dulămea, este prezentată de dl prof. dr. Alexandru Şerbănescu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Care copil nu este fascinat de lumea circului? Eu unul am fost un fidel admirator al acestor artişti, al măiestriei acrobaţilor, stăpânirii de sine a dresorilor, fanteziei clovnilor şi am înţeles dăruirea, tristeţile şi dramele lor. Am frecventat reprezentaţiile din arena cu rumeguş încă din perioada interbelică, de la circul lui Zaikin, evocat de Radu Tudoran în romanul „Un port la răsărit“, până la cele ale Circului de Stat, în care apăreau amicii mei dresorii Lidia Jinga şi soţii Kati şi Sergiu Dermengi, clovnul Ciacanica, iluzionistul Iosefini ş.a. Unii au murit tragic. Din păcate, nu avem o expoziţie sau o arhivă vizitabilă privind un istoric al circului pe teritoriul ţării noastre. Au încercat soţii Krateyl să înjghebeze o colecţie, dar naţionalizarea circului lor a oprit demersul. (...)

    Basilia, numele unui fort al soldaţilor Imperiului Roman, a fost atestat documentar în 374 d.Hr. Câteva secole mai târziu, este distrus de invazia hunilor, dar va renaşte din cenuşă şi va deveni o importantă aşezare episcopală şi comercială. Episcopul Heinrich al II-lea van Thun construieşte, în 1225, primul pod peste Rin, fapt ce va încuraja dezvoltarea oraşului. În urma disputelor cu habsburgii, Basel se va alătura din secolul al 15-lea confederaţiei statelor helvetice şi se va transforma într-un centru al umanismului şi al culturii. Episcopi, filosofi, nobili şi notabili stabiliţi sau în trecere prin oraş au stimulat dezvoltarea tipăriturilor, a ideilor şi a comerţului în regiune. Papa Pius al II-lea a sprijinit, în 1459, înfiinţarea, în acest loc, a primei universităţi elveţiene. Biblioteca Universităţii din Basel se poate mândri şi în ziua de azi cu o foarte bogată colecţie de manuscrise de la cei care au venit să predea, printre care Erasmus şi Paracelsus. Clădirile istorice domină centrul oraşului şi dintre ele cele mai cunoscute sunt Munsterkerk, Catedrala protestantă a cărei construcţie a fost începută în 1010 şi sediul primăriei. (...)

Cursul Asociaţiei Europene de Ecocardiografie (EAE) organizat în colaborare cu Grupul de lucru de ecocardiografie al Societăţii Române de Cardiologie, desfăşurat recent la Bucureşti, poate fi rezumat ca o serie de superlative: cei mai mulţi cursanţi (460) la un program educativ al EAE, prezenţa unor lectori de la cel mai înalt nivel al EAE (în frunte cu preşedinţii actual şi viitor), un program ştiinţific foarte bine pus la punct, abordând cele mai multe din aspectele practicii în ecocardiografie, completat prin două sesiuni live, prima – o transmisiune în direct de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, a doua – o sesiune practică „pe viu“, la faţa locului... Care loc – Muzeul Naţional de Artă al României (Sala Auditorium) –, trebuie spus, a oferit o simbolistică aparte, ecocardiografia de performanţă fiind, dincolo de cunoştinţele necesare şi de tehnicile specifice, o adevărată artă... (...)

     În prezent, cancerul este cea mai frecventă afecţiune în patologia umană, şi în ciuda eforturilor majore întreprinse în sensul diagnosticului precoce şi al terapiei adjuvante, incidenţa sa, precum şi mortalitatea specifică sunt în continuă creştere. Totuşi, în ultima decadă s-au realizat progrese majore în domeniul cunoaşterii mecanismelor fundamentale implicate în geneza, progresia şi metastazarea celulelor tumorale, precum şi în identificarea şi introducerea în practica medicală a unor substanţe cu efect antiproliferativ. Literatura de specialitate abundă de date referitoare la particularităţile patologice, genetice şi moleculare ale celulelor tumorale, precum şi asupra interrelaţiilor celulelor neoplazice cu micromediul realizat de organismul-gazdă. Aceste investigaţii – prin numărul mare şi diversitatea lor – creează adesea impresia unui joc de puzzle ale cărui piese sunt răspândite în dezordine pe masă. Profesorul Dorin Corneliu Olinici are marele merit a fi pus aceste piese la locul lor firesc, prin monografia de excepţie publicată recent la Editura Medicală, intitulată BIOLOGIA CELULARĂ